Piele pariziana.

Cartier parizian, lucruri vesel colorate si minimaliste, scari si pasaje peste culoarul pietruit care facea legatura intre un balcon cu celaltalt.
Ma aflam la niste filmari, unde imi doream nespus de mult sa filmez cateva cadre alaturi de toba mea sclipitoare.
Era frumos afara, vantul adia usor, balcoanele erau splendide si plinde flori, culorile dominante erau verde si rosu. Superb! Parca auzeai si acordeonul tipic  frantuzesc.
La filmari se afla el. B. Par saten, ochi caprui, inaltime medie. Avea aceeasi pasiune, cantatul. Ne mai vazusem, a fost al meu pentru cateva nopti petrecute fugitiv insa destul de intense. Canapelele rosiatice, draperiile de catifea si lumanarile, ne starneau simturile la fel cum buzele mele i le starnea pe ale lui. Ce nopti!
In timpul filmarilor era studios si imi dadea sfaturi ce trebuia facut in legatura cu acest proiect. Totul a descurs fara nicio problema iar seara o petrecusem alaturi de el langa un foc de tabara, unul langa celalalt si fericiti. Vroiam sa nu se termine. Insa a doua zi, el plecase la un alt proiect iar eu m-am intors in locuinta langa care avuse loc filmare.
Eram obosita insa de fiecare data incercam sa revad filmarea de la balcon. De fiecare daca cand revedeam cadrele, respectiv un anume cradu, obervam ceva straniu. Balconul unde ma aflam se misca din ce in ce mai mult cu toate ca la filmari nu era subred, iar apoi, coborasem sa verific sub balcon un panou unde gasisem o carte si un tub de sange.
Socul a fost incredibil ca dupa ce vizualizasem acea filmare cu inca un amic, o fata  care se limba pe strada, in momentul respectiv, imi aparuse in fata usii la apartament. Era seara si ploua.
Eu impreuna cu tehnicul, am inceput sa o intrebam pe acea fata, ce-i cu ea acolo. Era destul de draguta si amabila, ne rugase sa stea aici pana cand se termina ploaia, si ne servise cu un Pinot Noar, scos din cosul de la bicicleta.
Luasem cina si eram mult mai curioasa de ea. Avea ochi mari caprui, par blond drept, cu putin breton, destul de plapanda, ten alb, destul de sociabila. Imi povestea ca seara ii place sa se plimbe prin oras, iar apoi sa inchie traseul cu o cina tip picnic langa livada din apropierea orasului. Destul de placut sa ai o asa activitate in fiecare seara. Continuand cu faptul ca vremea se stricase in drum ce ea trecea pe aici.
Insa ea avea o problema, in momentul in care trecuse de miezul noptii, ochii ii luceau si devenea incredibil de agitata. Cu toate ca nu ranea pe nimeni.. momentan.
Incepuse agitatia si mai mare, cauta pasta rosie, tot ce era rosul ea il dorea sa absoarbe, pana cand a inceput sa umble pe strazi si sa caute sange, tubul pe care il gasise in acel panou, o facuse sa o ia razna de tot, tot sangele ala pe jumate s-a scurs pe fata si peste camasa alba ce-i acoperea pieptul,  incepuse sa scoata  sunete pe un ton grav si folosea un limbaj din vechea sumeriana. Era groaznic, incepuse sa ne ameninte ca daca nu ii procuram ce ii trebuie ne crucifica.... tot ce era rosu, ea si-l dorea....