Acest castel era splendid, cladit din piatra, completat cu o iedera cateodata fermecatoare cateodata inspamantatoare...geamurile erau inalte si impartie in 3 sectiuni, iar la fiecare geam exista cate o sculptura a unui filozof sau om de stiinta.
Ma aflam int-un grupulet de 5 fete, printre acestea se numarau doua persoane pe care le-am recunoscut de cand intrasem la castel.. Alexandra, este prietena mea cu care am fost colega de clasa in liceu... este o foata domola, insa vesela, inalta, subtire la talie, par lung saten. Andra insa, este firea antipatica din facultate, nu prea coopera, ii place independenta, este scunda, par lung blond, iar accentul ei moldovenesc, ingreuneaza comunicarea in situatii limita. Insa nu prea imi pasa de ea si eram bucuroasa ca am o veche prietena in echipa.
Incaperea de la ultimul etaj, mai exact mansarda, se afla intr-o renovare, nu stiam ce cautam acolo, exact, scopul era totusi sa invatam pentru acele teze.
Acoperisul se vedea neterminat pe interior, era o aglomeratie de obiecte antice peste tot, cum intrai in camera existau doua usi pe acelasi perete, ambele in colturi extreme.... masa se afla pe acel perete intre usi, plina si prafuita de sacii de ciment, iar langa ea se afla, perpendicular, o canapea si un raft care imita un mini frigider, prins de perete. Pe el se aflau 2 pachete de tigari, intr-unul mai existau 5 tigarete iar celalalt era gol.
Geamurile erau gri, de la praf, polen si ploaie.... Camera era comparimentata in 3 moduri, datorita grinzilor ce sustineau scheletul acoperisului.
Pana sa iesi pe usa dreapta era un culoar cu multa marmura alba, puternic luminat, si ducea spre toaleta tuturor.
Era tarziu iar profesorul nostru intra stresat, pe usa. Era timpul sa dam acea teza , insa uitase la parter la receptie, subiectele. El impreuna cu Andra, s-au dus sa le recupereze. Incaperea acum era oarecum goala...deoarece grupul de fete se disipise, iar pe canapea stateam alaturi de Alexandra... ea tocmai imi observase blugii juliti...radeam impreuna de situatie...
Insa cineva ne urmarea, chiar daca nu il vedeam in acea incapere, aveam senzatia aceasta... cineva forta zavorul usii drepte, iar noi speriate incercam sa opunem rezistenta. 5 baieti imbracati la costum, ne alergau prin incapere si prin toaleta, intre timp gasisera ce isi doreau, dupa ce rascolise toata mansarda iar apoi disparusera.
Acea usa din partea dreapta era una impresionanta si misterioasa...Era construita din fier forjat si lemn de stejar, fiecare parte era sculptata cu atentie, era inalta de 2 metri iar bolta ei era din piatra azteca ce purta simbolurile acestei culturi. Iar pe exterior era imbracata delicat de o plasa de iedera. Singurul lucru care era subred la aceasta usa, era zavorul. Ce este bizar la aceasta incapere, fasia paralela care te lasa in alt loc fata de mansarda in care te afli. In sensul ca dupa ce acei baieti au disparut, am deschis usa si ma aflam pe o alee verzuie, unde iedera se misca in continuu. Incercam sa caut un nou zavor. O femeie in varsta m-a intrebat ce caut si s-a oferit sa ma ajute in cautarea acelui zavor.
Acea alee era splendida... la lumina felinarelor, umbra cadea pe alee, pictand efectiv forme si sensuri noi... iar vita de vie de pe bolta fosnea lin dirijand lumina in favoarea noastra.
Dupa ce terminasem cu zavorul, m-am intors in mansarda, blocand usa, iar ca sa nu atraga atentia, aceasta usa, am tras jaluzeaua in dreptul ei.
Totul era din ce in ce mai bine, incepusem sa scriem, eram spre final..iar pe coridor se auzeau zgomote si multa agitatie, ca si cand toata lumea terminasera cursurile. Cineva batea in usa...insistent, erau acei baieti care a despagubit-o pe Alexandra cu banii, pe care ei ii luasera din incapere.
Scot capul pe usa, iar in loc de aleea cu iedera, era continuarea etajului cu foarte multe clase, iar usa de alaturi ducea pe o scara abrupta pana la parter unde se aflau muncitorii care renovau exteriorul. Cobor pana la parter iar acolo imi recuperez de la ei, pistolul de batut cuie si bormasina.
Era dupamiaza, cer senin si nimeni in mansarda....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu