Tavan insteltat, miros usor de vanilie, draperii trase iar pe patul deranjat se afla o silueta goala, dezbracata cu pofta, ce se misca senzual, acoperindu-si particele din corp, putin cate putin, doar ca sa fie dezvelita mai tarziu si savurata in toata splendoarea ei.
Atingerile domoale si delicate, trezeau toate simturile, limba se plimba ca si cand cauta pe o harta traseul catre fericire, gemetele se auzeau in colturile camerei, ca si cand ar exista ecouri continue, delicate, vibrand fiecare perete, sorbind din placerea nocturna a universului perfect.
Cu cat temperatura crestea, cu atat simturile se intensificau exponential pe podeaua din lemn pe care o imbratisau de placere. Dar respiratia?... pana si ea isi facea prezenta in acest dans euforic mult asteptat.
Nu conteaza ora, oricum era deja tarziu, tarziu pentru trecut si pentru durere, totul era lasat deoparte, chipul ei se lumina, zambind in continuu, in timp ce-i mangaia crestetul capului si ii soptea la ureche ca mai vrea... mai vrea din sufletul lui plin de vise si dorinte, ce-l tinea viu in fostele momente intunecate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu